vineri, 17 februarie 2012

...


- Era cât pe ce să nu dovdesc s-o prind pe lelea Iulea. Îi tare departe pân în captu șel de sat și pe gerul ista mă gândeam că nu știu dacă mai ajung. Am sunat-o pe Polea și i-am spus că ea cum vra, da eu mă duc. Ii rău și ei și nu pre vra să iasă din casă, dar când i-am spus că eu de-am am chemat taxiul, o zis că merge.
- A-a-a-a, care taxi, mâcă?
- Da-p și nu știi că avem taxi în sat, 15 lei în orice direcție?
- Și ai reușit s-o prinzi pe baba Iulea?
- Of, pă-n și o venit taxiul șela, că toată ziua o zis că-i ocupat. Când am ajuns în sfârșit, am dat mână cu dănsa să mă iert și ea numai dădea din cap, că de grăit nu mai putea. Știi, parcă m-o așteptat, numai ne-am iertat și când am catat, o închis ochii și bine că-m strigăt s-aducă lumânarea mai repede. S-o dus și lelea Iulea... Dumezeu s-o ierte.
- ...
- De-am n-o mai rămas nimeni în mahala noastră...
- Ei, mâcă...
- Și să fași, suntem bătrâni, șîni știe... pă-n mâine-i mult.
- Mââââca!...
- Voi să fiți sănătoși, noi de-am ne-am trecut. Iaca, pe lelea Iulea o rămas s-o-ngroape Frosea. Da tucma vineri o zis.
- Azi îi marți, de ce vineri?
- Diși, diși, că vineri îi zi de săc (post) și n-a trebui să facă praznic pre scump, că de post faci cu și dă Doamne.
- a-a-a, ce?
- N-o călcat la lelea Iulea cu anii, da amu, când de-am săracă nu mai era pre în apele ei, repede o alergat și o dus-o pe la notari că să nu scape casă. Șede singurică și vorbe cu morții, pân o venit amu, de vreo săptămâna ș-o luat-o. Mai ghini o lasă să moară acasă, măcar era la casa ei. Intaleg și eu, că nu-i ușor să ții o babă bătrână și bolnavă. Frosea are evroremont și poate îi făcea urât pe-acolo... da babei îi era rușine să spună și vroie. Ni-i jale de lelea Iulea, că o fost o femeie dostoinica și s-o dus și ultima soră a lui bunelt-o Goriță...




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu